EXCLUSIV | De ce nu are Bucureștiul un Plan integrat de calitate a aerului. Nicușor Dan, complice la poluare prin inacțiune

Problema poluării este un subiect dezbătut sporadic la vârful autorităților centrale și locale, iar măsurile întârzie să apară, deși România a intrat în procedură de infringement tocmai din cauza acestei problematici majore.

Gândul a făcut o solicitare la Agenția Națională pentru Protecția Mediului, pentru afla detalii neștiute despre poluarea din cele mai afectate zone din țară și valoarea zilnică la care a ajuns Bucureștiul în acest an, despre ce fel de pulberi ne afectează sănătatea, care sunt sursele cele mai poluante și cine poate fi responsabil pentru planurile de menținere a calități aerului sau a planurilor integrate de calitate a aerului pe care cu toții îl respirăm, mai ales că acum există și o problema majoră de transmitere a virusului versatil SARS-CoV-2, care a făcut ravagii majore în Valul 4 al pandemiei.

Agenția Națională pentru Protecția Mediului a răspuns, exclusiv pentru Gândul, la câteva întrebări de actualitate, din cuprinsul cărora reiese un fapt mai mult decât îngrijorător: Capitala României nu are nici acum proceduri de identificare a calității aerului, întrucât așa-numitul Plan integrat de calitate a aerului (PICA) în București, aprobat în 2018, a fost anulat prin hotărâre a instanței în 2020, iar actualul primar general, Nicușor Dan, se află la momentul de debut al procedurilor de elaborare a studiului ce ar trebui să stea la baza unui nou plan de acest gen.

“Identificarea surselor de emisii se poate realiza pe baza unor studii de calitate a aerului. Responsabilitatea realizării unor astfel de studii revine MMAP (în vederea realizării clasificării în regimuri de evaluare și gestionare a ariilor din zone și aglomerări) sau primăriilor, care au obligația elaborării unor planuri de calitate a aerului în situația depășirii unor valori limită/țintă. În acest sens, menționăm că în Planul integrat de calitate a aerului în aglomerarea Municipiul București (PICA București), aprobat prin HCGMB nr. 325/14.06.2018, principalele surse de emisii identificate au fost:

• pentru PM10: traficul rutier (58,4%), încălzirea rezidențială (27,4%) și sursele din sectorul industrial și al serviciilor (13,29%);
• pentru PM2,5: traficul rutier (47,3%), încălzirea rezidențială (40,34%) și sursele din sectorul industrial și al serviciilor (12,14%).

Hotărârea de Consiliu General de aprobare a PICA București a fost anulată de Tribunalul București în data de 17.11.2020. În prezent, Primăria Municipiului București a demarat procedura de elaborare a studiului de calitate a aerului pe baza căruia va fi elaborat un nou plan integrat de calitate a aerului actual pentru poluanții dioxid de azot/oxizi de azot (NO2/NOx) și particulele în suspensie (PM10 și PM2,5).

În conformitate cu prevederile legislației în domeniu, studiul se bazează în principal pe modelarea dispersiei atmosferice a poluanților și va include o secțiune distinctă referitoare la contribuția surselor actuale de emisie identificate la concentrațiile atmosferice pentru poluanții analizați. Rezultatele obținute privind contribuția surselor vor sta la baza identificării măsurilor de reducere a emisiilor cu efect asupra surselor identificate, cuantificabile din punct de vedere al eficenței lor, astfel încât să fie atinse valorile-limită în cel mai scurt timp posibil”, este răspunsul ANPM.

În concluzie, încă se așteaptă de la Primăria Capitalei elaborarea Planului PICA fără de care nu pot fi luate măsuri de reducere a poluării.

Record de poluare cu PM10 în Rovinari

Întrebați cu privire la orașele și aglomerarile  unde s-a constatat nerespectarea valorilor limită pentru dioxidul de azot (NO2) în anul 2021, oficialii ANPM au răspuns:

„Pe baza datelor de monitorizare înregistrate în perioada 01.01.2021 – 10.11.2021 în cadrul RNMCA, respectiv a valorilor orare validate sau certificate cu status «corect» pentru dioxidul de azot (NO2), se constată că este depășită valoarea de 40 µg/m3 (valoarea-limită anuală), în aglomerarea Municipiul București și aglomerarea Timișoara”.

Important pentru calitatea aerului respirat a fost să aflăm și în ce orașe a fost depășită valoarea limită zilnică mai mult de 35 de ori în anul 2021, chiar dacă încă nu s-a finalizat certificarea datelor.

ANPM arată că, “pe baza rezultatelor determinărilor gravimetrice pentru particule în suspensie PM10, disponibile la data prezentei pentru anul 2021, se constată că este depășită valoarea-limită zilnică mai mult de 35 de ori în Municipiul Rovinari, județul Gorj. De asemenea, această situație este constatată și la stația de monitorizare amplasată în comuna Ungheni, sat Bosia, județ Iași”.

14 martie, ziua cu cea mai mare poluare în București

Cea mai mare valoare zilnică pentru București, în anul 2021, până la acest moment, a fost determinată, prin măsurători specifice, în data de 14 martie.

“Pe baza rezultatelor determinărilor gravimetrice pentru particule în suspensie PM10 disponibile la data prezentei pentru anul 2021 se constată că valoarea zilnică cea mai mare pentru București este de 99,84 µg/m3, determinată la stația B-2, în data de 14.03.2021”, potrivit datelor trimise de ANPM, la solicitarea Gândul.

Conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului, consiliile județene și cele locale trebuie să elaboreze planuri de calitate a aerului sau planuri de menținere (în cazul în care nu există grad de poluare semnificativ) și planuri integrate de calitate a aerului pentru reducerea pulberilor și noxelor. AMPM arată că în 2021, până în prezent, “au fost aprobate prin Hotărâri ale Consiliilor Județene sau prin Hotărâri ale Consiliilor Locale, 3 planuri integrate de calitate a aerului, 7 planuri de calitate a aerului și 26 planuri de menținere a calității aerului”. Asta înseamnă că alte 16 județe nu au un astfel de plan.

Ultimul răspuns solicitat de Gândul de la ANPM privește planul de măsuri elaborat la nivelul Agenției Naționale de Mediu pentru a ieși din procedura de infringement impusă de Comisia Europeană. Detaliile date de ANPM nu oferă, însă, o perspectivă îmbucurătoare:

”În ceea ce privește responsabilitatea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM) referitor la stabilirea unui plan de măsuri «pentru a ieși din procedura de infringement impusă de Comisia Europeană», vă comunicăm că în conformitate cu Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările și completările ulterioare, primarii au responsabilitatea de a asigura elaborarea planurilor de calitate a aerului; este necesar ca măsurile incluse în acestplan să asigure prin eficiență și termen de implementare încadrarea în cel mai scurt timp posibil în valorile-limită stabilite pentru protecția sănătății umane. ANPM are rolul de a aviza aceste planuri și de a raporta anual către CE stadiul îndeplinirii măsurilor din aceste planuri”.

În funcție de aceste raportări, România ar putea ieși din procedura de infringement sau va sfârși prin a fi penalizată cu amenzi uriașe.